O comunitate de artisti aduce un vis green culture la Eforie Sud, o poveste despre locuri uitate sau iresponsabil exploatate, care ar putea deveni spatii frumoase si primitoare, incurajand dialogul intre culturi, discipline, genuri si varste. Derulata de Forumul Artelor Vizuale, initiativa „Arta (si ecologie) la Mal(ul Marii)” reuneste povesti despre oameni si natura, semnate de sapte artisti vizuali: Irina Maria Iliescu, Alina Marinescu, Adrian Preda, Andrei Turenici si Meri The Zu. Ganduri pierdute printre scoici si melci, lucrarile lor, care vor ramane la Cinemascop in perioada iulie – septembrie 2024, dau imagine unor scenarii triste, dar foarte probabile. Artistii cauta urmele civilizatiei moderne in valuri tulburi sau insotesc pana departe drumul speciilor pentru totdeauna alungate de vecinatatea cu oamenii. Tema ecologica va fi reluata in doua instalatii semnate de Emil Cristian Ghita si in lucrarea Landscape, semnata de Alexandra Dumitrescu. Consumerismul si obsolescenta, alaturi de noile concepte europene de dezvoltare comunitara, bazate pe frumusete, sustenabilitate si unitate, vor fi puse in discutie intr-o serie de ateliere creative si in trei conferinte tematice, care vor fi organizate in incinta Gradinii Cinemascop.
„Viata nu e un Disneyland. Tocmai de aceea, panzele si zidurile noastre continua sa-si spuna povestile, adunand noi si noi semnificatii si explorand teme acute la nivel global. Marea Neagra este prinsa intr-un conflict armat, ceea ce prilejuieste diverse tipuri de agresiune asupra mediului, suntem invadati de tone de plastic, am devenit noi insine plastic, ard chiar acum, in timp ce vorbesc, de la caldura inabusitoare, iar toate acestea devin tot atatea posibile directii de explorare in discursul artistic. Nu vom schimba noi lumea, insa arta este cel mai bun mijloc de a contribui la ridicarea gradului general de constientizare publica”, spune Antoine Martinet, unul dintre artistii francezi care au trecut, in rezidenta, pe la Eforie Sud.
Tema este in mod particular relevanta pentru o localitate mica de la malul marii. Orasele de coasta stralucesc in fiecare vara, aglomerate, cu baruri si restaurante inundate de lumina, cu valuri inspumate care matura skijet-uri sau saltele de plaja si cu un soare ademenitor, care se strecoara spre piele prin straturi de uleiuri aromate. Totul pare usor, extravagant. O vacanta eterna. Dar asteptati inca putin, pana in lunile mai reci, de toamna, cand aceste orase se arata intr-o lumina total diferita. Si modele in turism se schimba cu timpul, ridicand pe culmi sau grabind declinul oraselor specializate. Comunitatile locale din orasele turistice par, uneori, invizibile, un fel de asistent discret, menit doar sa intretina vocatia identitara a unei destinatii de vacanta. Se intampla la Paris si Venetia, dar, mai ales, in orasele de coasta, intelese, cel mai adesea, doar ca un decor estival care-si imprumuta definitiile din exuberanta calatorilor sezonieri.
„Ne inspira ideile generoase ale curentului New European Bauhaus, care propune o tranzitie spre ecologie, cu schimbari la toate nivelurile, in modelele de afaceri, schimbari de tehnologie, standarde ridicate de mediu, dar si schimbari comportamentale – atat in productie, cat si in consum. Este una dintre zonele in care rolul artei – si al culturii in general – devine crucial. Pentru a putea construi orasul viitorului, e nevoie de o atentie sporita asupra prezentului. Orasul viitorului este frumos, cu o estetica incantatoare, inspirat de arta si cultura, raspunzand nevoilor tuturor locuitorilor sai, pentru ca imbunatateste calitatea experientei, dincolo de functionalitate. Comunitatile viitorului sunt durabile, in armonie cu natura, cu mediul si cu planeta. Rolul culturii si artei in acest proces trebuie privit din doua perspective: modul in care practicile de productie culturala si artistica pot fi mai durabile si modul in care cultura si arta pot contribui la cresterea gradului de constientizare cu privire la necesitatea tranzitiei ecologice”, spune Alexandra Dumitrescu, initiator, alaturi de Emil Cristian Ghita, al proiectului Arta la Mal.
De flora si fauna locala putini sunt cei care, odata intrati in rolul de turisti, ar mai fi dispusi sa tina seama. Multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare au disparut ori sunt pe cale sa dispara. Alaturi de unele familii de creveti si de scoici, de specii de sturioni, delfini si rechini, si calutul-de-mare se afla printre speciile amenintate. Altele ingroasa randurile veteranilor de razboi, purtand, in tandem cu oamenii, trauma unor amintiri ingrozitoare. Lucrarea lui Adrian Preda, „Porc de Mare”, este o secunda rupta din zbuciumul vietii marine din Romania si, totodata, o critica la adresa turismului iresponsabil, care pune in pericol viata animalelor, atat in mediul marin, cat si in cel terestru. Cel mai mic cetaceu din Marea Neagra, marsuinul, cunoscut si sub numele de „porc de mare” sau „focena”, a fost asociat cu razboiul, o vreme in care mamiferele ieseau la mal insangerate si dezorientate, ca victime colaterale a deflagratiilor. In viziunea lui Adrian Preda, porcul de mare e prins intr-un pahar de hartie si cauta cu disperare un ultim strop de apa. Artistul arata un balans fin, usor de distrus: dorinta oamenilor de a consuma si nevoia animalelor de a supravietui.
„Lucrarea este o metafora vizuala pentru deseurile aruncate neglijent de oameni, turisti sau localnici, atat de des si peste tot, care pot fi periculoase pentru animalele din acele medii afectate”.
Adrian Preda, artist
Sirena lui Meri The Zu atrage atentia ca in spatele avatarurilor pe care ni le inventam, suntem tot noi, umani si umili, gata sa tragem ponoasele actiunilor noastre. Sirena roscata, cu o fata suava si un par amintind de Botticelli, nu s-a nascut din spuma marii. A iesit la suprafata plina de „comorile” care se intalnesc azi pe fundul marilor si oceanelor: o anvelopa de bicicleta si niste doze metalice de suc. Nici vorba de scoici pentru cautatorii romantici de pe plaja. In spatele frumusetii deghizate, artista mai insereaza o trista realitate: animalele cu corpul sugrumat de cheita de bere, punga de plastic si orice nu ar trebui sa se gaseasca in habitatul lor natural. Pentru noi simple comoditati, pentru ei arme albe, lasate sa circule la liber, care le pun sanatatea si viata in pericol.
Irina Maria Iliescu continua povestea, cu un cadru perfect instagramabil, de pus in feed dupa o vacanta reusita la un hotel cu piscina. La o privire mai atenta, realizam ca peturile care plutesc in apa au acaparat tot spatiul. Lucrarea lui Andrei Turenici ilustreaza grafic o realitate sufocanta: o acumulare de saci negri de gunoi, in spatele carora se intrezareste o portiune mica de cer albastru. Imaginea reflecta citatul designerului german Dieter Rams: „Imi imaginez ca situatia noastra actuala va face ca generatiile viitoare sa se cutremure la gandul nepasarii cu care umplem astazi casele noastre, orasele noastre si peisajul nostru cu un haos de gunoaie amestecate”. Lucrarea Alinei Marinescu, intitulata „Mostenire”, ne pune in fata o oglinda si ne invoca o realitate trista. Daca ne bucuram ca ne ramane noua casa bunicilor, e clar ca nu ne place sa mostenim si datoriile la intretinere. Din pacate, adunam o nota de plata din ce in ce mai mare, pe care copiii si nepotii nostri se vor chinui din greu sa o plateasca. Fiecare copac taiat si fiecare munte de gunoi vine la pachet cu o lipsa si un dezechilibru. Daca nu ne oprim si nu ne reconsideram strategia, vom avea de explicat de ce am transformat parcul in parcare si marea intr-un cos de gunoi.
Ioana Marinescu, curator
„Arta (si ecologie) la Mal(ul Marii)”. Eforie Colorat este un hub cultural lansat in anul 2021 la Eforie Sud, in beneficiul turistilor si membrilor comunitatii locale, pentru comunitatile artistice si grupurile de dialog civic la nivel national – care au la dispozitie, anual, o serie de rezidente creative la Marea Neagra. Initiat de Forumul Artelor Vizuale, in parteneriat cu Centrul Ceh si primaria Orasului Eforie, programul Eforie Colorat isi propune promovarea unui set de bune practici pentru dezvoltarea in zone cu acces limitat la cultura, ridicarea nivelului de educare si constientizare in probleme de mediu si revitalizarea spatiilor de intalnire comunitara de la malul Marii Negre. Anual, Eforie Colorat doreste sa fie un spatiu alternativ de inspiratie pentru comunitatea artistica, pentru decidentii din administratiile locale si centrale, si punct de intalnire pentru specialisti si grupuri civice, intr-un efort comun de a identifica solutii actuale de regenerare urbana, ecologie creativa, exploatarea etica si coerenta a potentialului turistic, economie circulara, spirit civic, dezvoltare sustenabila si oportunitati de crestere prin cultura in zone marginalizate. Proiectul Arta la Mal sustine cercetarea si productia artistica interesata de tematici legate de mediu si comunitate, stimuland interventiile culturale semnificative, care contribuie la intelegerea profunda a legaturilor dintre cultura, arta si mediu.
Credit fotografii lansare: Ruxandra Lipan
Echipa:
Fondatori: Alexandra Dumitrescu si Emil Cristian Ghita | Curator: Ioana Marinescu | Grafica: Andrei Turenici | Fotografie: Ruxandra Lipan si Alexandra Dumitrescu | Comunicare: Evantia Barca | Social Media: Alexandra Ghita | Financiar: Alina Chiciudean | Logistica: Ionut Cosmin Idu | Responsabil voluntari: Andreea Solba
Informatii despre programul Arta la Mal sunt disponibile online,
pe site, Facebook, Instagram, YouTube.
Participarea la toate evenimentele programate anul acesta la Eforie Sud este gratuita.
ARTA LA MAL
Organizat de
Asociatia Forumul Artelor Vizuale
FINANTATOR:
Administratia Fondului Cultural National
Sustinut de:
Azuga, Primaria Orasului Eforie, Centrul Ceh Bucuresti, RADEF Romania Film, ARCHE, Etaj on Wheels
Parteneri media:
Agerpres, Propargarta, The Institute, AARC, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin, UZPR, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile si Nopti, Filme-Carti, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, CineFan, CineMap, CineGhid, MovieNews, Radio Constanta, Feeder, DigitizArte, stiri.ong, Munteanu, Igloo, Empower Artist Magazine, HAPP, Radio Romania International, Agentia de carte, The Woman, curatorial.ro, Radio Vacanta, Revista Golan, Revista Atelierul, Arte Vezi, Revista Tomis, REGARD
*Proiectul nu reprezinta in mod necesar pozitia Administratiei Fondului Cultural National. AFCN nu este responsabila de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finantarii”
