Pornind de la arhiva de istorie orala coordonata de scriitoarea Smaranda Vultur, un grup multidisciplinar de artisti recontextualizeaza istoricul cantinei Universitatii Politehnica Timisoara, evocand rolul sau de spatiu subversiv in cursul revoltelor anticomuniste ale studentilor timisoreni din anul 1956. O noua borna a memoriei in spatiul public, expozitia itineranta “Ne/Revazut”, un proiect digital multimedia, cu sunet si animatii 3D in realitate augmentata, va fi vernisata joi, 22 octombrie, de la ora 17:00, la Biblioteca Centrala Universitara „Eugen Todoran” din Timisoara.
“Este revolta o reactie la un mediu opresiv sau o conditie a varstei, o expresie a rezistentei, a incapatanarii, a dorintei de a trai si a libertatii de a spera o viata fara compromisuri?”
Tentativa de evadare din dictatura e o expresie a tineretii, a nesupunerii, a credintei intr-o viata lunga ce sta inainte – scriau, candva, spre entitati si guverne occidentale, adolescenti din blocul de Est, tineri care traversau cu revolta surda decade de cumplita transformare. Presiunea, cel mai adesea mocnita, a fost rupta adesea de gesturi imprudente, actiuni ireverentioase sau periculoase, unele pierdute in uitare, altele intrate in istorie. Cu nesupunere, cu incapatanarea de a cere, chiar si atunci cand este periculos sa o faci, revolta anticomunista a studentilor de la La Timisoara ramane, probabil, una dintre putinele miscari de o asemenea amploare din perioada comunista.
Din datele culese din diverse arhive, stim ca mai bine de 4000 de studenti se indreptau, pe 30 octombrie 1956, spre Facultatea de Mecanica, cu speranta ca se vor putea impotrivi tavalugului ideologic care ameninta sa-i ingenuncheze. Aveau unele vise, incepand cu scoaterea limbii ruse ca materie obligatorie din programa invatamantului superior, poate si reducerea orelor de marxism, cereau burse pentru toti studentii si autonomie universitara. Mai mult ca orice, visau retragerea trupelor sovietice din Romania si relatii economice cu tarile capitaliste, doreau sa se termine cultul personalitatii lui Stalin, sa fie desfiintate cotele obligatorii platite de tarani si impozitele. Cu incredere in dreptul lor, cu forta demnitatii si a adevarului, cu dorinta de a spune lucrurilor pe nume, in ciuda posibilelor consecinte, studentii de la Poli Timisoara au lasat in urma amfiteatrele si coridoarele facultatii, cu toatele neincapatoare pentru o asemenea multime, si s-au strans in cantina Institutului Politehnic.
Era forfota, furie, entuziasm. Multi au luat cuvantul, vorbind despre dificultatile cu care se confruntau oamenii sau despre pericolul ocupatiei sovietice. Discutia a luat forme din ce in ce mai categorice, studentii huiduiau. S-a cerut printre altele si iesirea trupelor rusesti din tara, prezenta lor aici fiind considerata o adevarata crima. Sapte ani i-au dat celui care-a cerut acest lucru. “Nimeni n-a vrut sa rastoarne guvernul, totul voia sa se rezume la o motiune depusa la partid cu niste solicitari din partea studentilor. Cand s-a redactat aceasta motiune, pe langa conducatorii miscarii – care, ulterior, au fost toti identificati, au fost inchisi, exmatriculati -, au mai intrat in discutie un amarat, unul Pauna Aurelian care a venit de prin Arges cand eu eram in clasa a unsprezecea. Are si el o carte scrisa de cand a fost inchis. Era figurant pe la opera, vai de capul lui. A facut si el facultate de constructii. A venit de prin Arges de unde probabil a fugit ca parintii sai erau chiaburi. El si cu (Ioan) Holender s-au gasit mari organizatori sa duca motiunea asta la partid. Astea au fost motivele pentru care si Holender a fost dupa aia exmatriculat. Eu i-am spus lui Holender: Tu ai avut o sansa ca te-au exmatriculat, ca ramaneai un prapadit de inginer aici. Eu ma cunosc bine cu Holender, el era mare druker la CFR, eu la Poli si ne mai fitileam reciproc. Atunci Holender, dupa exmatriculare a zis el: „hai sa ma angajez la opera”.
Fragment din interviul cu Ioan Ciolac (n.1935) realizat de Adrian Onica
Data interviului: 13 si 15 februarie 2005, Timisoara
Toate acestea au ramas, vreme de decenii, ingropate in abisul secretizarii comuniste. Un sistem complet refractar la dialog a imaginat, pentru acesti tineri temerari, masuri de reprimare corespunzatoare. Noaptea de 30 octombrie a fost una de groaza, trupe de Securitate si Militie au inundat strazile, izoland zona de restul orasului, au fost razii si perchezitii pana in zori, in cursul carora au fost arestati peste 800 de studenti, dintre care 29 erau considerati organizatori ai evenimentelor. Liderii miscarii studentesti au fost condamnati la o pedeapsa cumulata de 79 de ani de inchisoare.
“Peste patru mii de tineri visau o viata normala. Vocile lor, decupate din arhive, din scrisori trimise, candva, spre libertate, din interviuri si scrieri documentare, isi recompun discursul intr-o expozitie simbolica, menita sa readuca aceasta poveste in atentia studentilor de azi. Este revolta o reactie la un mediu opresiv sau o conditie a varstei, o expresie a rezistentei, a incapatanarii, a dorintei de a trai si a libertatii de a spera o viata fara compromisuri? Din aceasta perspectiva, expozitia Ne/Re-vazut reprezinta o evocare dar este, totodata, un un excelent ghid, care indica traseul catre exemple de spirit contestatar, legitim si plin de pasiune”
Cinty Ionescu,
Coordonator proiect
Memorie regionala si memorie generationala
Prezentarea expozitiei Ne/Re*Vazut este prilejuita de lansarea site-ului “Lumi la intersectii”, care reuneste cercetari calitative asupra materialelor de arhiva de istorie orala, realizate de o echipa interdisciplinara coordonata de conf. Dr. Smaranda Vultur. Expozitia AR Ne/Re-vazut augmenteaza doua dintre povestile incluse in aceasta arhiva, printr-o colaborare intre Cinty Ionescu, Ioana Nicoara si Makunouchi Bento. Expozitia este completata de animatii, care pot fi vizualizate cu telefonul mobil (iOS sau Android), prin instalarea aplicatiei gratuite Reniform App din App Store/Google Play. Recomandam folosirea castilor in spatiul expozitional. In cadrul aceluiasi eveniment va avea loc vernisajul expozitiei „Lumi la intersectii. Destine din arhiva”, de Renee Renard, si Premiera filmului documentar „Lumi la intersectii. Arhivare si proces”, realizat de Maria Nastase si Cinty Ionescu.
1956. Revolta de la Poli este o lucrare care porneste de la aceasta arhiva de istorie orala. Fragmentul audio pe care a fost construita lucrarea reprezinta un fragment din interviul cu Ioan Ciolac (n.1935) realizat de Adrian Onica in 13 si 15 februarie 2005, la Timisoara. Materialele de arhiva cercetate fac parte din fondul de colectii speciale al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timisoara si reprezinta o arhiva de aproximativ 400 de interviuri cu povestiri de viata, coordonata de conf. dr. Smaranda Vultur in cadrul Grupului de Istorie Orala si Antropologie Culturala de la Fundatia A Treia Europa. Aceasta arhiva pune in valoare o memorie locala sau regionala, o memorie generationala, o memorie a evenimentelor, dar si o activitate de teren care a permis cunoasterea directa dintre martori si cei care i-au intervievat, explorarea unor memorii familiale, descoperirea sau redescoperirea unui trecut partial sau total necunoscut. Arhiva reuneste marturii in forma audio si scrisa, uneori si materiale video, fotografii, documente, carti sau fragmente de texte literare in format electronic, bibliografii, propunand o baza de documentare si informare pe diverse teme sau evenimente istorice.
Unul dintre momentele recuperate este “[miscarea studentilor de la Timisoara, care s-a desfasurat pe fondul] revoltei maghiare. In Ungaria, pe zi ce trecea, totul lua forme tot mai anticomuniste. Pana la urma au intrat cu tancurile rusesti in 4 noiembrie care i-a atacat. Ei au cerut si iesirea din Pactul de la Varsovia, practic ei au cautat sa iasa din sistemul comunist. Ori se pare ca anumite chestiuni au fost consemnate ca nimeni n-a intervenit atunci in favoarea lor. I-a lasat ca sa-i striveasca tancurile rusesti. Anumite intelegeri au fost facute pe anumite perioade de timp. De-abia urmatoarea miscare antitotalitara, cea a lui Dupcek in Cehoslovacia din 1968, a trezit reactii mai mari decat cea din Ungaria. Realitatea e ca ungurii din Ungaria au fost foarte duri fata de veche politie politica, ii spanzura pe strada cu picioarele in sus. Regimul instaurat ulterior la ei a lui Kadar a fost incomparabil mai uman si mai retinut decat au fost prin alte parti”.
Fragment din interviul cu Ioan Ciolac (n.1935) realizat de Adrian Onica
Data interviului: 13 si 15 februarie 2005, Timisoara
“Povestea revoltei din cantina de la Politehnica din ‘56 si a felului brutal in care a fost reprimata ne arata ca sistemele opresive se tem de forta dialogului si a exprimarii libere de a rasturna centrul de putere si interes. Lucrarea noastra evoca acest moment, care a fost inregistrat doar in amintirile celor prezenti, si reda ideea ca studentii au fost amagiti cu un dialog, doar pentru a fi adusi la un loc si apoi arestati, in functie de implicarea lor autentica intr-o cauza in care credeau. Evenimentul a distrus vieti si a servit ca exemplu dur pentru ceilalti, cu un mesaj simplu: orice incercare de a contesta puterea va fi pedepsita aspru. Instalatia readuce in fata publicului acest moment, cu speranta ca va fi un prilej de reflectare asupra prezentului si a puterii noilor generatii de a influenta lumea”.
Ioana Nicoara,
Artist vizual
O echipa transdisciplinara creaza o ancora a memoriei in realitatea augmentata
Ne/Re-vazut este un proiect de arta new media care se desfasoara in spatii publice din Timisoara. O echipa interdisciplinara, formata din Cinty Ionescu, Ioana Nicoara si Makunouchi Bento – Valentin Toma si Felix Petrescu – realizeaza instalatii digitale din sunet, imagine si animatie, spatii in care vizitatorul devine creator de sens, reactivand istorii personale si memoria colectiva. Povesti din patrimoniul cultural imaterial al Timisoarei sunt transpuse in lucrari de arta in spatiul public. Documentate si selectate pornind de la diverse arhive de istorie orala, seria vernisajelor reunite sub cupola acestui proiect a debutat in 16 august, cu o instalatie montata in Parcul Civic din Timisoara, care evoca traditiile locuitorilor din Uzdin – un sat romanesc din Serbia. Istorii dintr-o lume bogata, cu simbolistica colorata si vie.
Cinty Ionescu este o artista multimedia cu un interes constant pentru colaborarea interdisciplinara, experiment si cercetare documentara, directii care s-au regasit in mai toate lucrarile initiate de ea. A lucrat la peste 40 de spectacole de teatru si dans si a sustinut sute de reprezentatii live ce includ colaborari cu muzicieni, pe numeroase scene nationale cat si in contexte internationale. Activitatea sa recenta include initierea de proiecte multimedia complexe ce exploreaza narative vizuale bazate pe arhive si tehnologii multimedia, de la spectacole de teatru la expozitii imersive.
Ioana Nicoara (n.1990) este o artista vizuala care foloseste animatie, acuarela si realitate augmentata, cautand teme legate de preocuparile ei, de la povesti ale oamenilor sau problematici din lumea femeilor, la aspecte legate de identitate sau comunitate. A absolvit UNArte, sectia grafica. In paralel cu practica de atelier, lucreaza alaturi de Reniform Production in diferite functii creative pentru productii care implica animatie, si dezvolta proiecte culturale care folosesc realitatea augmentata.
NARATIVE este o platforma dedicata expresiei si experimentului, care sustine si promoveaza artisti emergenti si proiecte transdisciplinare, aflate la intersectia artelor cu domenii conexe. Platforma de dialog pentru limbaje creative variate, grupul urmareste integrarea elementelor de cercetare si educatie in procesul artistic, facilitand, totodata, accesul diversilor actori culturali catre comunitati. Printre principiile directoare ale asociatiei se regasesc curiozitatea, dorinta de a explora limbaje noi si noi teritorii de expresie, prioritizand procesul creativ pentru a crea spatii de gandire critica. Narative faciliteaza dialogul incluziv si isi asuma misiunea de mediator intre puncte de vedere si naratiuni sociale diferite, avand ca obiectiv crearea si consolidarea de comunitati creative. Asociatia Narative a fost creata de un grup de artisti cu limbaje complementare, Cinty Ionescu, designer video, Laurentiu Banescu, actor de teatru si film, si Peca Stefan, dramaturg si scenarist.
